Am un prieten de profesie schizo-free-lancer... a muncit mult să ajungă pe această poziţie... a mai renunţat la obiceiuri, la prieteni, la duşmani, la proşti, la deştepţi, la viaţă - folosind un termen mai concret. E fericit sau cel puţin aşa se prezintă. Omul s-a aşezat la casa lui şi s-a baricadat între lucruri simple şi plăcute la vedere, personaje atipice şi cumsecade, jucării trecute de prima tinereţe şi foarte multă informaţie. Cu ce sau cui a greşit? Ei bine... i s-a „recomandat” să nu-şi mai facă bine treaba şi să renunţe să mai viseze la democraţie, să uite termenul, să-l intereseze doar ce vrea (PA)TRONUL... era ziarist.
Un altul prieten-ziarist îşi rotunjeşte venitul cărând bolovani şi cioplind cruci. Fapt care în curând îl trimite la bisturiu. I-au pleznit maţele de la atâtea roabe cu moloz... (se) va realiza şi el dar încă are rate de plătit, firmă în picaj, maşină în leasing şi iubită tânără.
Al treilea (de regulă sunt trei exemple) e condamnat la locul de muncă. La pus
dracu (nimic sfânt în gestul său) să se joace de-a târfuliţa printre portocalii. Slugă a vrut!!! Slugă a ajuns!!! E de-nţeles sau cel puţin aşa zice lumea... are familie dar cu siguranţă i s-a rupt coloana vertebrală.
Numărul „omuleţilor” (locuitori în Schizo-free-landia) este în continuă creştere. Au apărut liste cu ei şi în alte domenii de activitate.
Am ales exemple din Presă fiindcă se presupune că „Presa e liberă” şi reprezintă „Vocea poporului”. În ţara asta nu-i deloc aşa!!! N-avem nimic!!! De ce am vrea libertate?
De exemplu:
-banii şi armele sunt „Made in SUA”;
-hainele şi electronicele sunt chinezeşti;
-resursele naturale vin „din mama” Rusia;
-mijloacele de transport sunt second-uri din UE...
Peştele se-npute de la cap! În cazul nostru (şi eu fiind un omuleţ), gazele băsesciene emanate de la cotroceni au început să ne doboare, să ne înfunde nasul! Cât mai putem răbda? Nimeni nu ştie, dar un lucru e sigur: e an electoral şi ar trebuii să mergem la vot!
PS: Nu sunt membru în niciun partid politic. Nu fac campanie electorala. Nu vreau sa plec din ţară... încă.
Colecţia de romane poliţiste "Masca Roşie" a apărut în decembrie 1941, într-un număr finit de volume (33 - până în '49), fiind tolerată de mai marii Republicii Socialiste... Au fost publicate toate romanele lui Hugh Clevely (un fel de Dan Brown al vremurilor noastre), urmând a fi interzise ani buni, fiind considerate "nesănătoase"... Drept îi şi faptul că par a fi scrise de un ţăcănit, dar nu-i drept să judec eu asta...
...ce mi-a atras atenţia asupra acestui prim număr al colecţiei?!? Mi-am răspuns simplu: uluitoarea asemănare între Benito Moroni şi Băse Mogulofobul (zis Naşu')!
Aşa cum îi normal, Finul (zis Ghiţă) învaţă de la Naş... cartea asta are supliment! Supliment ce ne îndeamnă să cumpărăm bilele de tramvai :)...
Probabil şi noi (ăştia de sub dominaţia Finului Falcă-gură slobodă) vom cumpăra mai multe bilele de tramvai... poate câştigăm 10.000 sau un vin, o aspirină, o brişcă... portofele din piele avem toţi, dar nu prea le mai scoatem la vedere.
